~Mariana Gurza: „Eleonora Schipor – filă de memorie culturală românească“

Personal, nu am cunoscut-o niciodată pe scriitoarea Eleonora Schipor, profesoară în satul drag mie, Cupca. O bucovineancă energică, ce şi-a dedicat viaţa  culturii, locului natal îndrăgit  şi oamenilor gospodari. Suferise enorm de mult de pe urma regimului totalitar sovietic, fiind pe timpuri deportaţi şi hărţuiţi.

Modestă din fire, un foarte bun corespondent voluntar al ziarelor de limbă română din regiunea Cernăuţi, autoare a peste zece volume de proză şi versuri, publică zeci de lucrări referitoare la cultură, tradiţiile şi datinile satului românesc din nordul Bucovinei.” În Cupca zilei de azi, românismul se simte ca la el acasă. Ca niciodată, poate, lumea de aici îşi iubeşte limba, portul şi obiceiurile, deosebit de intensă e şi activitatea artistică de amatori…Viaţa cupcenilor, a românilor, grijile şi aspiraţiile tuturor îi stau în faţă Eleonorei Shipor.”

“Despre primele zile, ca profesoară de limba germană, trăite printre străini, nu-i prea vine să vorbească. Când reuşi să se vadă din nou printre ai săi, i se păru că se născu a doua oară. Deşi nu nimeri chiar la sine acasă, în Pătrăuţii de Jos, ci  într-un sat vecin, Cupca, românesc şi el, cu gospodine şi gospodării la fel de bune, cu acelaşi Sireţel încântător, depozitar al unor legende şi balade ale neamului românesc, unice în felul lor (Vasile Izvoreanu-Cernăuţeanul). Culegătoare de folclor, implicată în viaţa culturală a locului, încearcă să păstreze tradiţia moştenită, scriind mult despre regretatul poet crăsnean Ilie Motrescu, Nicolae Motrescu, despre cei risipiti în lume, dezrădăcinaţi şi uitaţi. Pledează pentru neuitare, străduindu-se să aducă în actualitate valori autentice. Iată câteva din titlurile primate: “De-a pururi logodit cu tinereţea”, Hliboca, 2004 – Eleonora Schipor;”Cântecul viorii-eseuri”,2005-  Eleonora Schipor ;” Viata trece, amintirile rămân…”,Storojineţ, 2006 – Magdalina Morar; ”Nestinsă-i făclia poetului”, Storojineţ,  2006 – Eleonora Schipor; ”Muguri pe ramul creatiei, Cernăuţi, Editura „Prut”, 2007 – Eleonora Schipor; ”Viaţa culturală a satului Pătrăuţi de Jos”, Cernăuţi, Editura „Prut”, 2008-  Eleonora Schipor; ”O privighetoare de munte cu nume de baladă”, Cernăuţi, Editura „Prut”, 2008; ”Toamna crizantemelor albe”, Cernauti, Editura „Prut”, 2008 – Vasile Izvoran-Cernăuţeanu; ”Anii de şcoală – amintiri de neuitat”, Cernăuţi, Editura „Zelena Bucovina”, 2009 – Eleonora Schipor; „Cu gândul la poetul Ilie Motrescu”, Cernăuţi, Editura „Prut”, 2009 – ediţie pregătită şi îngrijită de profesoara Eleonora Schipor; ”Ca bradul la poale de munte”, Cernăutţ, Editura „Zelena Bucovina”, 2009 – Eleonora Schipor; ”Răbdarea, floare rara”, Storojineţ, 2009 – Eleonora Schipor; Biserica „Sfânta Treime”din Crasna, Nicolae Motrescu, Editura Coralia, Bucureşti, 2004; Viaţa pe pământ – un drum spre veşnicie, Dorina Prepeliţă, Storojineţ, 2010.

Primirea cărţilor a fost o mare bucurie, semn că, noi, cei ce încă tânjim după locul moşilor noştri, nu suntem uitaţi. Scrisese odată un articol „Nevoia de a sfida tăcerea şi uitarea”, sensibilizată de versurile mele. Nu fusese pentru prima oară, de fiecare dată când ajungeau versurile mele prin „ambasadorul nostru bucovinean prof. Petru Ciobanu”(aşa cum l-a caracterizat A. D. Rachieru), fiu al satului Cupca,  plecat şi el în eternitate, se apleca cu blândeţea caracteristică asupra versului meu, publicându-mă şi făcându-mă cunoscută în satul mamei mele.

Pentru mine ELEONORA SCHIPOR este şi v-a rămâne o „doină”, un dor, o mângâiere dând dovadă de un românism autentic. O bucovineancă vrednică de care sunt mândră!

MARIANA GURZA