~Cătălin Z. Mihăilescu: „Români-Canadieni“ – interviu cu Daniel Constantin Manolescu/Montréal

– preluat prin serviciul de presä al AGORA ROMAGNA LATINA/tranzit –

Membru activ al realitätilor socio-culturale român-canadiene din Montréal, domnul ing. Daniel Constantin Manolescu a fost onorat cu Diploma de Merit pt  Voluntariat : ‘’ Anul Benevolilor’’ de cätre Ministrul canadian al Dezvoltarii si Cooperarii Internationale, Pierre Pettigrew, pentru contributii deosebite  aduse  la rezolvarea unor dosare environnementale de interes public si implicare în viata socialä canadianä. A primit, recent, doua burse de excelenta de la Departamentul de cercetare al Centre Hospitalier de l’Université de Montreal. A completat un al doilea ciclu de studii de Master si a publicat articole pe teme stiintifice in SUA, Canada si Europa. Continuä actualmente studiile la nivel de Doctorat în Nutritie Biomolecularä. La acestea se adauga statutul de asistent universitar la Facultatea de Medicina, departamentul de Nutritie al Universite de Montreal. Colaboreazä ca redactor-sef la Revista Starpress de Vâlcea si redactor la jurnalul Actualitatea Româno-Canadianä.

1. Domnule Daniel Constantin Manolescu cum ati decis sa emigrati in Canada si ce
reprezinta pentru dvs. cultura francofona de pe continentul american?

Emigratia este întotdeauna o decizie pluri-factorialä. Pe scurt însä, ea a fost initiatä de atitudinea regimurilor numite de tranzitie, în Romania de dupa 1989, care au neglijat enorm cercetarea stiintificä, fortând mii de universitari sa paraseasca tara. Nu am cerut niciodata azil politic nicaieri, dar Mineriadele, Guvernele Iliescu, jupânismul si alte nedreptati flagrante m-au determinat sa emigrez legal pe alte meleaguri, in cautarea unui viitor mai bun. Am facut tot ce am putut in strainatate pentru a proiecta o imagine buna Romaniei, diferita de ceea ce proiectau atunci luptele pe ciolan si coruptia din tara. Am ales Canada si mai ales Montrealul pt compromisul socio-cultural si lingvistic ( pozitiv cred eu)  pe care-l oferä. În acest context, limba francezä si cultura francofonä are pentru mine un aer de familie … neo-roman dacä vreti, care permite sä nu mä simt 100% rupt de rädäcinile mele latine ca român.

2. Ce mostenire spiritual-culturalä, v-a lasat tatal dvs. prof. de istorie-geografie si omul de culturä Constantin Manolescu?

Pasiunea pt istorie!Tatäl meu , Constantin Manolescu, era Profesor de Istorie-Geografie, iar eu sunt näscut în Dobrogea, zonä a tärii extraordinar de bogatä în semne si fructe ale rädäcinilor latine ale românilor. Deasemeni multe informatii inedite pe care nu le-am väzut în nici una din biografiile precedente ale lui Împäratului Traian.Unele sunt mai putin cunoscute,de pildä faptul cä TRAIAN este creatorul primei alocatii oficiale pentru copii ( Lex Alimenta) din istoria ultimilor 2000 de ani. Tot, Traian este cel care a împiedicat persecutia si condamnarea gratuitä a crestinilor si i-a pedepsit pe denuntätorii lor. Cine este curios poate studia viata Sfîntului Grigore cel Mare, cunoscut Papä din istoria Romei –

si va avea multe informatii despre opinia Sfântului Pärinte în legäturä cu TRAIAN. Tatäl meu promova deasemeni ideea originei proto-latine a limbii geto-dacilor, ceea ce ar fi permis

dacilor si romanilor sä se înteleagä destul de bine, dat fiind cä latina italicä si geto-daca erau înrudite sau oricum aveau încä un destul de bogat fond comun indo-european arhaic.

3. Cum vä exprimati calitatea dvs. de tribun pt Istorie, Culturä si Latinitate?

Prin implicarea personalä in activitati socio-culturale sau prin Forumul AGORA ROMAGNA LATINA, o fundatie in memoria tatalui meu, profesorul de istorie-geografieConstantin Manolescu (medaliat cu Meritul Cultural al Romaniei, clasa I), de la care am mostenit pasiunea pentru istorie, cultura si literatura.

4.Care este misiunea Forumului Agora Romagna Latina?

Asa dupä cum si subtitlul säu spune, promovarea Istoriei, Culturii si Latinitätii neo-romane, cu accent pe  contributia de origine românä la aceste trei dimensiuni sociale, aici în Canada.

5. Ce activitati ati organizat pana in prezent  si ce aveti in agenda 2009 pentru Agora?

La anul , 2010 conceptul Agorei asa cum a fost el initiat de tatäl meu, împlineste 20 de ani.

De-a lungul acestei perioade, activitätile  de partenariate, benevolat, serviciu de Presä AGORA care functioneazä ca o mini-agentie de presä  pt vestile mai putin cunoscute, mecenat, etc. sunt atât de numeroase încât depäsesc spatiul acestui interviu. Foarte multe detalii despre activitätile Forumului AGORA ROMAGNA LATINA pot fi gäsite pe linkul urmätor :

http://www.google.ca/search?as_q=&hl=fr&rlz=1T4GGLR_frCA290CA290&num=10&btnG=Recherche+Google&as_epq=AGORA+ROMAGNA+LATINA&as_oq=&as_eq=&lr=&cr=&as_ft=i&as_filetype=&as_qdr=all&as_occt=any&as_dt=i&as_sitesearch=&as_rights=&safe=images

sau descärcând interviul radiofonic recent realizat de redactora Mihaela Dincä de la Radio România International pt emisiunea Asociatii Românesti din lume pe linkul: ( http://s4.transfer.ro/storage/transfer_ro-7ca5f8c651.zip )

Pt 2009 ne concenträm pe aniversarea a 1900 de ani de la consacrarea Monumentului Tropaeum-Traiani în Dobrogea. Avem colaboräri în acest sens cu Agentia de presä Romanian Global News si cu prof.Dr. Sorin Vasilescu de la Institutul de Arhitecturä Ion Mincu din Bucuresti, referitor la stimularea unui program guvernamental al României cu participare Europeanä pt amenajarea si punerea în valoare turistico-istoricä în context European a monumentelor de la Adamclisi. Vom organiza si la Montreal sensibilizäri în acest sens în Parc des Rapides în cadrul partenariatului nostru estival anual cu grupul pt Naturä si Istorie Héritage Laurentien. Reluäm deasemeni pt 2009 programul Trofeului literar Scripta Manent , pe care-l oferim începând de anul trecut, Asociatiei Canadianä a Scriitorilor Români pentru concursul lor anual : Cel mai apreciat debut literar român în volum la Montreal. Militäm de asemeni pt afilierea Canadei  la Uniunea Latinä Internationalä.
6. In ce consta contributia comunitatii romanesti la perpetuarea spiritului latin la Montreal?

În primul rând în efervescenta propriei vieti socio-culturale comunitare român-canadiene dar si  în contextul Gintei Latine bineînteles,  deci si în colaborarea cu alte etnii de origine latinä ( italieni, portughezi, spanioli, francezi, quebechezi, hispanici, etc. ) aflati la Montreal. Din päcate trebuie sä ne mai dezbäräm un pic de „tendinta balcanica de interpretare negativo-denigranta a vecinului.” Astfel, unii români înterpreteazä încä  benevolatul sau implicarea in viata publica drept „ce se da mare si ästa!”.

Sau mecenatul sau generozitatea vor fi taxate drept „io-te-l, ba, vrea s-arate ca-i bogat!” Sau nealinierea partizana in vreo controversa individualä dintre doua parti iti va atrage dusmania ambelor lor tabere comunitare . Trebuie învätat si de cätre noi românii sä nu mai amestecäm pasiunile sau animozitätile individuale în viata socialä.

Din fericire, majoritatea comunitatilor romane din Diaspora fac dovada generozitatii si ospitalitatii romanesti.

7. Rotonda tricolora sau Flora Tricolora Românä din Canada – care dealtfel sub forma

ei stilizatä reprezintä acum si Bannerul Agorei (foto)- a devenit un simbol deja cunoscut. Care sunt criteriile in baza carora oferiti aceasta distinctie?

Rezultatele dar si simpla participare sau colaborare la viata culturalä, sportivä, universitarä, etc. (pe scurt la realitätile sociale definitorii ) ale românilor-canadieni.

8. Credeti in sintagma „Eminescu-poet national”?

Nationalismul ( definit sub aspectul säu pozitiv ca afectiune fatä de istoria, originile si valorile etno-culturale ale propriului popor) este färä discutie  una dintre dimensiunile majore al operei Eminesciene. Din päcate, diverse interese politice ale epocii au manipulat  aceastä dragoste de neam sincerä a lui Mihai Eminescu, prezentând-o sub formä sovinism. Din fericire, generatiile urmätoare au scos în evidentä din ce în ce mai mult valoarea metafizicä si artisticä universalä a liricii eminesciene. În acest context Eminescu devine un port-parole national al spiritului românesc, însä perfect si legitim integrat în concertul culturii universale.

9. Ce alte pasiuni aveti in afara de istorie?

În primul rând Biologia pe 3 axe ale ei aplicate la sänätate: Ecologicä, Sportivä si Nutritionalä.

Pe lângä acestea însä, mä simt atras ( poate în mod complementar ) de filozofie, filologie si  literaturä.

Am publicat câteva scurte eseuri pe tema eristmica ( un mic studiu al conceptului de armonie ca paradox sau superlativ în eristica megarianä originarä) , comentarii, scurte poeme cu inspiratie din naturä, traduceri din Eminescu armonizate în francezä, epigrame, pamflete, mici-reportaje.

Dincolo de gândirea analiticä si logica hyper-organizatä necesarä în Laboratorul de cercetare stiintificä, stiintele umane îmi aduc acea complementaritate metafizicä, chiar spiritualä as spune, necesarä în viatä echilibrului emotional pe care îndeobste îl numim …fericire 🙂

10.De unde vine pasiunea dvs. pentru Biologie si Nutritie ? Care
ar fi parcursul dvs pânä astäzi când activati în cercetare si ca asistent universitar la Universitatea din Montreal?

Mi-am ales aceasta cariera din dragoste pentru natura si din interes fata de miracolul evolutiei vietii pe pamant. Cred în potentialul preventiv si curativ al nutritiei. Am un interes constant pentru prezervarea unui mediu inconjurator sanatos si pentru o dezvoltare ecologica durabila.
Mi-am inceput studiile la Facultatea de Tehnologia si Chimia Produselor Alimentare – Galati, Sectia Acvacultura si Ecologie acvatica. Am continuat cu studii de nivel masteral in Franta (fiziologie comparata pentru nutritie si reproducere la vertebrate), finantate din munca personala, urmate de un Master in Nutritie la Universite de Montreal.
Cariera mea ramane in domeniul biologiei aplicate la sanatate, fiind dirijata spre trei domenii de interes: biologie a mediului (specializari in eco-toxicologie), biologie sportiva (Brevet Amerique du Nord ca antrenor personal de educatie fizica si fitness, brevet de scafandru sportiv) si biologie nutritionala (industria alimentara initial, apoi orientare spre fiziologia nutritiei, nutriterapie si spre cercetarea academica in Nutritie clinica si biomoleculara). De unde si cartea mea de vizitä: Ing. Chimie alimentara si Biologie acvatica, B.Sc., M.Sc., candidat pentru Doctorat (Ph.D.) Nutritie biomoleculara, Facultatea de Medicina, Universite de Montreal.
11. Care este abordarea dvs. legata de conceptele de „integrare culturala” si „multiculturalitate” in provincia Quebec si în Canada?

Dacä multiculturalismul este un lucru bun dupä opinia mea, termenul de integrare culturalä mi se pare cam fortat. As propune mai bine sincronizare multi-culturalä. Consider  ca exista inca o mare lipsa de comunicare a fondului conditiilor specifice catre imigranti, inainte de venirea lor aici. De exemplu, multi stiu dinainte ca se va face o evaluare teoretica a nivelului de studii, insa putini inteleg ca asta nu valoreaza nimic apoi, pe piata muncii (evaluare nu inseamna echivalare). De asemenea, exista (inca) o mare rigiditate in structura unor recunoasteri – armonizari rapide ale competentelor imigrantilor, prin programe de formare cu orientare functionala imediata (pentru a nu fi necesara reluarea studiilor de la capat). In ciuda eforturilor care se fac in ultima vreme, exista multa dezinformare, confuzie si ingreuiere administrativa in gestiunea programelor de profil. Canada e o tara inca tanara si, incet-incet, lucrurile se pot ameliora.

12. Daca ar fi sa lasati o inscriptie in piatra pentru generatiile viitoare, care ar fi mesajul dvs?

Gândeste întru infinit, träieste întru prezent !

consemnat de  CÄTÄLIN Z. MIHÄILESCU – Director jurnal Actualitatea Român-Canadianä