~Robert Horvarth: „Românii au salvat pe evrei de la Holocaust“

Cand doua lucruri se bat cap in cap ele trebue tratate sepatat. In primele luni ale razboiului odata cu inaintarea pe frontul sovietic, trupele romanesti au colaborat cu nemtii masacrand oameni nevinovati. Responsabititatea guvernului roman este clara si nu trebue acceptate nici un fel de scuze. Cum nu trebue acceptate minimalizari, nu trebue acceptate nici exagerari. Sa lasam pe istorici si specialisti onesti si neutrii sa faca acest lucru. Moartea unui singur om este de ajuns, restul este doar o dureroasa statistica.
Odata cu primavara lui 1942 cand la o intalnire in apropiere de front Mihai Antonescu la anuntat ministrul de externe german de refuzul lui Antonescu de ai preda pe evrei, asistam la o schimbare nu “oarecare” ci FUNDAMENTALA cu consecinte istorice. La cateva saptamani distanta in doua sedite ale guvernului Ion Antonescu anunta oficial noua politica fata de evrei spunand “mi-am dat cuvantul de onoare de a apara viata si onoare evreilor si ma voi tine de cuvant”.
Aceasta fraza uluitoare, intro tara ocupata de trupe germane a insemnat salvarea de la o moarte sigura a aproape 800.000 evrei romani. DEPE TERITORIUL REGATULUI ROMANIEI (actualul teritoriu cu exceptia Ardealuli de nord care era sub unguri) NU A PLECAT SPRE LAGARELE MORTII NICI UN EVREU ROMAN. Acest miracol al istoriei a fost posibil datorita caracterului specific al societatii romanestii, monarhiei si a bisericii. Ion Antonescu nu a actionat impotriva vointei romanilor ci dimpotriva. Factorul principal care a facut posibil
acest gest fara precedent in istoria celui de al doilea razboi mondia,l sa datorat
UMANITATII ROMANILOR. Nu ramane sa amintesc pa taranii maramureseni care i-au inbracat pe vecinii lor evrei cu rabini cu tot, in costume nationale pentru a le salva viata, andrumandui peste munti. Despre acest fel de oameni vorbea rabinul Safran cand a multumit printre lacrimi “minunatului si blajinului popor roman”.

ROBERT HORVARTH