~Alexandru Petrescu: „Omagiul adus morţilor români din Spania“

Mircea Eliade mentiona: „Ce altceva ar putea fi invazia sufletelor mortilor decat semnul unei suspendari a timpului profan, al realizarii paradoxale a unei coexistente a trecutului si al prezentului?”
In Spania anul trecut au murit 385.954 persoane.Pe 1 noiembrie Spania intreaga aduce un omagiu tuturor persoanelor defuncte.La cimitire de sambata pana miercuri mii de oameni merg cu buchete de flori si sa curate pietrele si crucile funerare
Cimitirul Civil Almudena face parte din asa numita Necropola de Est pe coordonatele geografice 40°25′17″N 3°38′09″O / si 40.421372, -3.635885 Originile cimitirului provin prin decretul regelui dictat in 2 aprilie  1883,
Cimitirul a fost inaugurat prin prima inhumare facuta cu Doña Maravilla Leal González, in  9 de septembrie -1884.

Cimitirul municipal Almudena din Madrid, cel mai mare din Europa şi unul dintre cele mai mari din lume, adăposteşte aproximativ 5 milioane de morminte şi este obiectiv turistic.

Cimitirul se întinde pe 120 de hectare de teren şi se umple peste 1,2 milioane vizitatori mai ales de Ziua Tuturor Sfinţilor .
Cimitirul reuneşte monumente de diverse stiluri arhitectonice: neoclasic, neoromantic sau neomudejar, tipic madrilen, de la sfărşitul secolului al XIX-lea.Cele mai vizitate mormite sunt ale artiştilor şi scriitorilor spanioli ca Benito Pérez Galdós sau cântăreaţa Lola Flores
Pe alei poti vedea pietrele funerare sau cavorile primilor presedinti ai Primera República- Estanislao Figueras, Pi y Margall, sau Nicolás Salmerón; sau fundatorul Partido Socialista Obrero Español Pablo Iglesias; los líderii socialisti Julián Besteiro y Francisco Largo Caballero; scriitorul Pío Baroja; filózoful  Pedro Laín Entralgo si Xavier Zubiri; diriginta comunista Dolores Ibárruri, sau urbanistul utopic Arturo Soria ce proiectase o Europa a capitalelor in linie dreapta din Madrid pana in Moscova de o parte sau alta a unei sosele sofisticate.
In fiecare an, hispanicii catolici din lumea întreagă omagiază Ziua Morţilor (Dia de los Difuntos). În anul 998 ordinul călugărilor San Odilón a ordonat comemorarea morţilor o zi după „El dia de todos los Santos”, care a fost acceptată şi oficializată, în 1914, de către papa Benedict XV.
În această zi, întreaga familie vizitează cimitirele, depune jerbe de flori, şterge pietrele criptelor, aduce ofrande, împarte pomeni, în general alimente şi băuturi, într-un amestec de datini prehispanice păgâne, celte sau creştine. Cimitirul Almudena din Madrid este considerat cel mai mare din Europa, având o suprafaţă de două milioane de metri pătraţi. Este singurul cimitir din lume care are in interiorul său o linie de autobuze dotată cu zeci de staţii auto.
Comunişti şi legionari odihnesc împreună
În acest cimitir se odihnesc peste cinci milioane de morţi. În cimitirul civil (inaugurat în 1883), situat in Necropola de Est, se află şi mormintele românilor refugiaţi politic după cel de-al doilea Război Mondial, temuţi legionari ai Gărzii de Fier sau foşti luptători anticomunişti. O ironie a soartei? Acolo, la intrare, se află Dolores Ibarruri, Pablo Iglesias, fondatorul mişcării socialiste iberice, preşedinţii primei republici spaniole – Estanislao Figueras şi Pi y Margall.
Noile organizaţii româneşti din Madrid nu participă la niciunul dintre momentele de omagiere a morţilor, nici după stil ortodox, nici catolic. Comunitatea Românilor din Spania şi A Flor de Piel, asociaţie a femeilor românce din Madrid, sunt singurele care depun jerbe de flori, ciorchini de struguri sau câte un pumn de ţărână adus din România pe mormintele compatrioţilor noştri.
Sambata, 7 noiembrie, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna.
Simion Florea Marian mentiona in lucrarea „Trilogia vietii“, „ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi“. Cuvantul „mosi“ vine de la „stramosi“, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul „mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara” (de Macinici), „Mosii de vara” (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna” (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna” (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Samhainul se serba pe 1 noimebrie (ulterior Ziua Tuturor Sfintilor) timp de trei zile si trei nopti, iar petrecaretii se invesmantau in piei si blanuri de animale, inchipuind un fel de bal mascat pagan din care am mostenit (pe filiera americana) Halloweenul (31 octombrie), cu strigoi, vrajitoare, dovleci
Focul lui Sâmedru, corespondent al Samhainului celtic, care celebra anul nou (pe vremea cand anul avea doar doua anotimpuri mari, vara si iarna), este „scenariul mortii si renasterii anuale a divinitatii prin taierea si incinerarea unui pom in noaptea de 25/26 octombrie. Ceremonialul cuprinde, printre altele, moartea violenta a zeului îmbatrânit la sfarsit de an prin taierea unui arbore din padure urmata imediat de renasterea acestuia prin incinerarea trupului neinsufletit (butucul sau trunchiul copacului)”
Si romanii ortodocsi romani din Spania s-au rugat si ii pomenesc pe cei adormiti in cadrul slujbei de sambata, cunoscute in popor drept Mosii de toamna.

Inainte de inceperea postului Sfintelor Pasti si inainte de Pogorarea Sfantului Duh, in Biserica Ortodoxa se fac rugaciuni sau pomeniri de obste ale mortilor.

Sarbatoarea „Mosii de toamna” este foarte aproape de data de 15 noiembrie cand incepe postul Craciunului, care dureaza pana in 24 decembrie, si la mica distanta de pomenirea mortilor, care se face in Biserica Romano-Catolica in jurul datei de 1 noiembrie.

Se dau ofrande pentru sufletul mortilor (colaci, fructe, lapte, branza, untura) si se invoca spiritul acestora cu speranta de a avea ajutor, belsug si spor in casa: „Voi mosi stramosi/Sa-mi fiti toti voiosi,/Sa-mi dati spor in casa,/Mult pe masa,/Cu mult ajutor/In campul cu flori„.
Aceste sarbatori dedicate stramosilor, sufletelor mortilor, au loc in zilele de rascruce ale anotimpurilor (cum ar fi solstitii si echinoctii) de unde si credinta ancestrala ca stramosii mitici controleaza si stapanesc atat ciclurile naturii cat si activitatile sezoniere ale oamenilor. In aceste perioade se crede ca granita dintre lumea viilor si cea a mortilor este usor de trecut si cum nu se stie niciodata daca duhurile mortilor sunt binevoitoare sau nu, oamenii obisnuiesc sa le aduca pomeni pentru a le imbuna, pentru a le castiga bunavointa si pentru a asigura recolte bogate in anul urmator.
Am fi vrut sa organizam asa cum cere traditia Focul lui Samedru, prin taierea si arderea unui copac. Femeile si fetele sa imparta pomenile iar cei prezenti sa manance, bea, sa glumesca, sa cante si joace. La plecare, participantii ar fi trebuita sa ia cenusa, carbuni aprinsi si alte ramasite ale rugului pentru fertilizarea gradinilor si livezilor. Un gest cu rol apotropaic, pomii fiind aparati de daunatori si roditori in anul care vine dar pe care nu doar noi romanii cei raspanditi prin lume ca semintele departe de trupul atii am facut-o asa …macar asa cu gandul..
De 7 ani Comunitatea Romanilor din Spania,s-a alaturat acestor obiceiuri si isi aduce si ea prinosul prin a fii prezenta (din pacate cu un numar mic de persoane) , la acest obicei impamantenit in constiinta spaniolilor dar si a sarbatoarea noastra  Mosii de Toamna Sau Mosii cei Mari.

Spunea Cornel Dan Niculae in – Magia si fiintele fantastice din arhaicul romanesc
„Datina deosebit de importanta in lumea satului romanesc, Sarbatoarea Mosilor provine din cultul arhaic al stramosilor totemici. Se presupune ca obiceiul dateaza din vremea geto-dacilor, despre care se crede ca practicau diferite ritualuri religioase. In cadrul acestora, in apropierea unor mari focuri, se organizau banchete la care spargeau vase din lut.

Si despre cioburile gasite in gropile rituale, descoperite pe teritoriul Romaniei, se crede ca ar fi fost ofrande aduse Mosilor de sub pamant„.

Un grup mic, a fost in Cimitirul Civil Almudena din Madrid,unde dupa ce a curatat de praful uitarii si buruieni crucile si pietrele fuerare lasand profan , poate , pe placile de granit sau marmura flori si fructe de toamna .In acest an Comunitatea Romanilor a depus nuci,rodii,si fructul kaki.Kaki este un fruct exotic, mai precis o piersică japoneză care seamămă izbitor de mult cu o gogonică românească.  Despre ,,Persimmon Japanese”, adică piersicile japoneze care nu au nici o treabă cu gustul piersicii tradiţionale, se afirmă că sunt foarte bogate in glucoză. Deţin apă intr-un procent la 100 g de 80,52%, proteine 0,59%, vitamina C 7,5%, calciu 8mg, fosfor 17mg, magneziu 9 mg etc.In acest cimitir odihnesc romani in marea lor majoritate exilati ce au luptat impotriva sovietizarii tarii si impotriva comunismului.Nume celebre poate doar pentru emigratia anilor de rastriste de dupa al doilea Razboi Mondial ca Aurel Rauta,Cornel Dumitrescu,Demetrescu,Traian si Chiriachita Popescu,Iasinscki,Nedelcu,George Uscatescu,Ghenea,Bradescu,Govora,Kovac,poeti,pictori,luptatori nationalisti…printi (ca si Printul Sturdza) generali,scriitori,sau pur si simplu romani  toti dorm din pacate si in uitarea celor din tara.Ca o ironie a soartei , in acest cimitir civil , odihnesc si membrii importanti ai istoriei Spaniei ,socialisti,comunisti ,republicani , legionari , fascisti.Pentru toti drumul nu a mers mai departe .S-a oprit aici imparind doar cativa metrii patrati,o cruce si o piatra pe care sta postat un nume ,datele de nastere si ale plecarii in nefiinta si cateva randuri de aducere aminte asupra vietii lor si ce au incercat ei sa faca in aceasta scurta existenta.Este aproape  neintelesa atitudinii autoritatilor din Romania sau Ambasadei din Madrid de a nu asi aduce un mic omagiu si o piedica in calea uitarii istoriei.Glorie si mizerie,fala,mandrie ,si viata a adus cuvinte de bine despre Romania acolo unde si-au dus exilul si instrainarea fata de glia de acasa.Fiecare dintre ei fiind poate mai mult decat un ambasador ,un crampei de tricolor.Acel concept „acasa”nici macar aici in acest cimitir nu este adecvat,multi sperand sa ajunga in Romania macar sa -si faca somnul de veci.Incercaile Comunitatii Romanilor din Spania de a reuni un grup consistent ce sa participe la acest omagiu au fost si acest an in van,dar suntem totusi mandrii ca am fost macar noi inca odata prezenti trecand peste ideologiile ,riturile si religiile ce ne -au despartit in cursul vietii,macar acum sau pe 11 martie cand alti romani au fost ucisi intr-un atentat terorist si sa punem macar o frunza rosiatica de toamna sau o floare de primavara in calea uitarii poate voite.

ALEXANDRU PETRESCU