~Ioan Miclău: „Titanii (Uriaşii-Horoieşii) în Floclorul Românesc“

Aceasta scriere, dupa cum ne spune insasi titlu, are o tema din mitologii si legende, regasite in folclorul nostru romanesc, in cartile specialistilor care au avut dragul si previziunea valorii acestora!

Impulsionat de o curiozitate fireasca m-am intrebat, si ma intreb si azi, cum au ajuns aceste legende si mitologii universale ale creatiunii lumii in folclorul nostru romanesc? Ce fir tainic duce sau aduce in memoria omeneasca stirile unor fapte din vremile primare? Cum s-au suprapus apoi denumirile zeitatilor care desii aceleasi fiind in cultura universala port nume diferite! Stiu, cercetatorul istoric a si gasit explicatia corespunzatoare, potrivita, desi nu intotdeauna limpezirea unei realitati specifice istoriei unui popor sau grup de popoare. Totusi cum se face ca in folclorul nostru mai ales in  vorbirea orala populara gasim povestiri ce vin dedeparte, pe cand  cultura moderna  pastreaza totul la un nivel foarte general, pana la urma nuantate ca inchipuiri omenesti! Umpland timpi si spatii devenind mai apoi, se zice, fermenti filosofiilor si religiilor urmatoarelor veacuri!

Mi-am ales eu aci, in primul rand, un aspect specific istoriei literaturii si culturii romane, si anume introducerea  alfabetului si scrisului cirilic in spatiul romanesc!

Din acest moment la noi stiintele ca filosofia si religia formara prin aceasta scriere cirilica o anume stare social-culturala, favorizand pe cei  ce stiau  scrierea si slavona in general, pe cand majoritatea covarsitoare a poporului in speta taranii de la sate nestiutori ai acestei scrieri au ramas in continuare legati la firul traditiilor lor cunoscute din tata in fiu. De aici ni se mai trage si acea stare a avea o limba populara si alta literara pana in ziua de azi. La alte popoare nu se observa aceasta diferenta lingvistica. Oricum cred ca nu gresea Lucian Blaga afirmand ca “la sat s-a nascut vesnicia”, filosofia lui fiind a unui erudit filosof care stia  documentat ceea ce spunea!  La fel este  de apreciat efortul dacologistilor nostrii de azi care dovedesc cum latina veche(vulgara) era de fapt limba vorbita curent de neamurile geto-dacice-romane!

Sa ma apropiu de subiectul acestui articol, mai amintesc din  versurile eminesciene poezia “Misterele noptii”, in care geniul nostru national Eminescu aminteste de acel  “nebunatec Eros” zeul iubirii! Ei bine, din acest moment m-am pus pe cale,  a sti mai multe despre acest zeu mitic. Aveam la indemana si cartea necesara, intitulata:

“A World of Myths and Legends” o repovestire a autorului american Steven Zorn, astfel ca repede am dat de urmele lui Eros. Intai am ramas pe deplin mirat si convins de  larga cunoastere a lui Eminescu in lumea mitologiilor antice, atat prin scoaterea la lumina a lui Eros, cat si potrivirea acestuia cu titlul poeziei “Misterele noptii”.

Se spune ca Eros a iestit din “chaos”, ca primul zeu al mitologiilor, fiind zeul iubirii! Dar inainte de a se naste el, era un chaos  de ape peste tot, din care a aparut prima data pamantul, pe care vechii greci l-au numit Gaia. Nu la mult timp, fara a se sti cum si de unde, din chaos sau chiar din Gaia a aparut Eros ca zeu al iubirii. Dar el a aparut cu mult timp inaintea celorlalti zei, caci prin Eros zeul iubirii au sa se faca toate cele ce s-au facut ulterior. Eros a indemnat-o pe Gaia sa-l creeze pe Uranus, iar din  aceasta unire dintre Gaia(Pamantuli) si Uranus(Universul-Cerurile) s-a nascut prima rasa de oameni, numiti Titani! Apoi Gaia a mai nascut si alti monstrii cum au fost Ciclopii cei cu un ochi mare in frunte, apoi pe Hecatonci(cu zece capete si o suta de maini), pe care insa Uranus i-a sfartecat, mancat  sau azvarliti inapoi in burta lui Gaia, Tartar, de unde nu au mai iesit niciodata la lumina zilei. Bineinteles ca acestia au creat multe tulburari interne, fapt pentru care Gaia hotaraste sa se razbune pe Uranus. Pentru aceasta ii cere  fiului ei cel mai tanar titanului Cronos, caruia ii da o secera mare ca sa-l rapuna. Din sangele lui Uranus s-au nascut Furiile, iar zeul se retrage in singuratate. Cronos devine liderul titanilor uriasi. Uriasii sau Titanii erau oamneni  inalti, giganti, dar erau si placuti spune legenda, binevoitori! Cronos se casatoreste cu sora lui Rhea, aceasta naste cinci copii: Hestia, Demeter, Hera, Hades, si Poseidon. Dar Cronos la randul lui, isi devora fii din gelozie ca ii va lua locul de zeitate suprema. Rhea tocmai fiind insarcinata iar, de teama ca Cronos va inghiti si pe noul nascut, se retrage  pe insula Creta, unde il naste si ii da noului nascut numele de Zeus, care avea sa locuiasca in Olimp!

Revenim acum la intrebarea de baza, adica despre titanii si uriesii din folclorul romanesc! Am in fata o carte care nu ar fi fara folos sa fie republicata, o carte intitulata “Antologie de Cultura Populara Bihoreana Vol. 2, LEGENDE”, publicata de “Asociatia Folcloristilor Bihoreni “Miron Pompiliu”(M.P., fost prieten cu Eminescu – la Iasi) , antologie prefatata si ingrijita de folcloristul Craciun Parasca.

In aceasta carte vom afla minunatii de necrezut. Batrani din diferite zone si localitati povestesc ceea ce si ei au auzit de la bunicii lor, deci e vorba de izvoarele de circulatie orala a istoriei stravechi. Si interesant ca se dezvaluiesc stiri despre uriesi si titani, ba chiar si nume toponimice provenite de la titanii uriesi sau horoiesi cum erau numiti de batrani. Astfel auzim in carte de “Legenda Dealului Magura”, in care se spune ca era vorba de o fata de urias pe care o chema Magura. Aceasta avea obiceiul sa omoare oamenii mici, dar a murit si ea intr-o zi, iar corpul ei a fost atat de mare incat din el a devenit un deal, ce si azi ii poarta numele de “Dealul Magura”. Aceasta legenda a fost culeasa in anul 1980, de la Venter Augustin din satul Borod, informeaza autorul antologiei.  Ni se spune in alta legenda si “Cat de puternici erau uriasii”, cum dupa multi ani uriasi se mai imputinara, cativa uriasi trecura pe langa un ogor unde un om mic si o fata arau cu plugu tras de boi. Atunci uriasii i-au luat in poala hainei pe toti, pe oameni, plug si boi, si i-a dus la uriasul cel batran. Dar unul din uriesi ia zis omului mic, ca atunci cand va da mana cu uriesul cel batran sa aiba in mana cioroslanul de la plug, si pe acesta sa-l prezinte. Uriasul cel batran trebui sa-si descopere ochii de sprancenele mari ca sa-l poate privi. Vazandu-l asa mic, a vrut sa stie cat e de tare acest neam de oameni mici si i-a intins mana, iar omul mic cioroslanul de la plug.

De indata uriasul a “ciuntit cioroslanul”, la deformat. Asa si-a dat seama omul nostru ce putere aveau uriasii. Auzita de la Lal Sabina, in 1980, satul Borod.

La pagina 65 a antologiei, avem o istorioara “Horoiesii”, povestita  de Chereji Florian, 82 ani, din Voievozi(Popesti) in 1980. Acesta spune ca atunci cand el era prunc o fost la arat cu tatal sau la  “Viile Pustii”, asa era numit locul acela, deoarece candva, “cu sute sau mii de ani in urma” spune el, aici erau vii ce s-au pustiit cu timpul. La un moment dat, plugul s-a agatat in ceva tare. Au oprit boii, s-au uitat mai bine si au observat un os. Au sapat in jur si au scos “un capoc” de om, un cap mare cat

ar fi trei de ale noastre. “Atunci l-am intrebat pe tata ca ce fel de om o putut fi cu un cap asa de mare?”  Tata mi-o zas: “spuneau batranii dupa cum au auzit si ei de la alti batrani ca pe aici traiau mai demult, inainte de randu aista de oameni niste oameni mari da tat, la care le ziceau horoiesi asa ca numai cap de horoies poate fi”.

Ca sa ne dam seama cat de mari erau acesti oameni, povestea batranul Chereji Florian, horoiesul cand vedea ca oala cu ciorba fierbe si trebuie sarata  facea cativa pasi dupa sare, cam 30-40 de kilometri, si isi sara linistit ciorba.

Se mai povesteste ca odata, cu multi ani in urma, o fata de horoies cand se intorcea acasa din drumurile ei, a vazut ceva curios, fiinte ce zgaraiau pamantu, si ca sa le arate si parintilor ei ce aflase i-a luat in zadie, zicand apoi parintilor ei: “Uite tata ce vermisori zgaraie pamantul nost’! Dupa ce se uita la ei horoiesul zise: “Du-i fatu meu ‘napoi de unde ia-i luat, dar cu grija sa nu-i vatami ca astia ne-or mosteni pa noi!”

Deci la limba romaneasca populara se refer toti cercetatorii folcloristi si lingvisti romani, dar si straini, atunci cand in cercetarile lor de specialitate acord valoare vechimii graiului romanesc, a latinei dacice-romane, eventual a pierderii in timp si spatiu  a izvorului latinismului, mai ales dupa introducerea cirilismului in scoala romaneasca, si a minimalizarii graiului popular considerat taranesc! Deci sa ne intoarcem spre satul romanesc, sa sarbatorim vechimea limbii daco-romane, cautandu-i radacinile cele adevarate. Legendele si mitologiile raman valori in care adevarurile istorice stau precum aurul in minereul cel negru scos din mine si ales. Dar intrebarea pusa in acest mini-eseu ramane inca de mare curiozitate ce asteapta raspunsul: “De unde si cum, gigantii, uriasii, titanii, ciclopii, au ajuns in folclorul si povestile stravechi ale romanilor? Cum de le pastreaza folclorul popular, transmis oral, apoi scris de oameni  cu buna educatie, iar noi prezentii trecem in timp imbatranind si uitandu-ne neamul si istoria proprie!

Este momentul sa ne regasim! Ne cheama sangele Dacic-Romanesc!

 

RHEA PE  INSULA  CRETA

 

Dupa ce Cronos il inlatura pe Uranus, si devine el liderul Titanilor uriasi, acesta isi ia de nevasta pe sora lui, Rhea, care va naste cinci copii: Hestia, Hera, Demeter, Hades, Poseidon.

Rhea este din nou insarcinata, dar din cauza lui Cronos care asemenea lui Uranus, isi devora fiii din gelozie pentru a nu-si pierde intaietatea lui la suprematie, aceasta se retrage pe Insula Creta pentru al naste pe urmatorul ei fiu, Zeus. Ca zeitate suprema Cronos era desigur peste tot, deci fara indoiala ca Rhea nu avea cum se ascunde de barbatul ei!  Ce este interesant insa sa observam, ar fi acele deosebiri de nume date zeitatilor! S-au facut deseori multe confuzii, asa se face ca si pe acest zeu titan Cronos, l-am mai regasit regasit sub numele de Cronus, asa credeam eu! Dar m-a lamurit cartea lui D.J.Conway, “Magickal, Mystical Creatures”, unde il gasim pe Cronus cu nevasta lui, frumoasa nimfa de Mare, Philyra, din care s-a nascut inca o grupa de Centauri, printre care Centaurul Nessus era cel mai vestit si pardalnic iubitor de femei. Acesta a rapit-o chiar pe Deianira, nevasta lui Hercule, la trecerea unui rau cu val volburos, numai ca acest act i-a fost de sfarsit zeului. Hercule cu o sageata otravita il omoara! Uneori Cronos mai este  numit si Saturn. La alte popoare poarta alt nume, desigur dupa specificul limbilor vorbite de acestea.

Adoua zeitate intradevar interesanta  este insasi Rhea, cea ce il naste pe Zeus, care va locui in Olimp. Mai exista o Rhea, de asemenea zeitate dar si preoteasa la manastirea Vestei, din muntele lui Ares, despre care Cassius Dio in cartea sa, “Istoria Romana I” o numeste a fi fiica de rege latin(Numitor) si mama lui Romulus si Remus.

Se mai spune de aceasta Rhea ca acesteea ii purta drag chiar Marte, zeul razboiului, dar si Ares era zeul razboiului, fapt ce dovedeste ca inca mai sunt multe de descoperit in mitologiile lumii cu atatea zeitati, unele identice dar sub diferite denumiri, altele cum se vede, identice cu numele dar diferite in timp si spatiu. Sau, cumulandu-se toate bat acelasi drum al istoriilor antice, arhaice!

Si acum sa revenim la o noua notare facuta tot de Cassius Dio, fost Consul si istoric roman, chiar trimis al Senatului Roman in Panonia Dacica, la Turnu Severin, si in alte parti ale lumii. El descrie cu aceste ocazii si din istoricul Podului lui Traian, ridicat de romani dar tot de romani fiind distrusa partea de sus a podului(de Hadrian), din frica sa nu navaleasca acum Dacii peste romani, stiuta fiind iscusinta Dacilor in razboaie!

 

Iata  ce spune  in“Istorie Romana I” la pagina 36, Frag.B6, Cassius Dio: “un oarecare erou Ianus, din timpurile de demult, ca pret pentru felul cum l-a primit si ospetit pe Cronos, a primit darul de a cunoaste viitorul si trecutul. Iata pentru ce romanii il plasmuiesc cu doua chipuri. Dupa acest erou, ei au numit luna Ianuarie si socot ca anul incepe odata cu aceasta luna”.

Adica, zeul Ianus are doua chipuri, fetze opuse, cu una priveste inspre trecut si cu cealalta inspre viitor. El mai este si zeul portilor, usilor, al arcadelor, astfel romanii deschideau si inchideau portile cetatii, avandu-l pe Ianus sculptat la intrari. Cand erau vremuri de razboi, romanii deschideau portile, iar in vreme de pace erau inchise!

Zeul era numit si “Ianus Pater”, iar Romanii il asociaza pe Ianus cu zeitatea Etruscana, Ani. Se afirma despre acest Ianus( dupa Macrobius si Cicero) a fi zeul cel mai important al Pantheonului arhaic roman. Era intotdeauna alaturat de Jupiter.

Auzim tot de la aceste surse despre Ianus si Jana(Diana) ca fiind o pereche divina, care se inchina la Soare si la Luna! Diana era zeitate romana, purta intotdeauna un arc de vanatoare. Ea era sora a zeului Apollo. In mitologia greaca era numita Artemis.   Ianus era zeul cu cele mai multe nume si asocieri!”Aceste traditii stravechi, cu inchisul si deschisul portilor, constituiau principale momente ale multor festivitati si sarbatori. Despre Portile Imparatesti, despre Portile Raiului, vorbesc si pana in ziua de azi credintele si mitologiile lumii.

Uimitor de observat ca in Romania pana in ziua de azi, auzim de “sarbatoarea portilor deschise”. Retine si mitologia greaca un “erou Iason”, cel legat de legenda argonautilor plecati in cautarea “lanei de aur”, dar desigur fiind unul diferit de “eroul Ianus” amintit de Cassius.

Dar sa revenim la Cronos, Titanul cel tanar, conducatorul  Titanilor-Uriasi, in ce imprejurari a fost el “ospetit” de Ianus al Romanilor? Si unde, in ce locuri?

Deci au  cercetatorii de azi inca teren destul a fi destelenit in lumea mitologiilor. Nu fara importanta ar fi sa observam  chiar si acel “Program Comenius” conceput in zilele de azi de U.E(Uniunea Europeana) din care se desprinde si o actiune de refacere ecologica, folosind ca titlu de proiect numirea de “Ecogaia”! Proiect prezentat deja in curtea Liceului de Arte din Oradea. Pe virtualul ziarului romanesc “Crisana.ro”din 2 noembrie, 2010, se poate citi un “Reportaj” semnat de Mariana Gavrila, despre Pesterile din catunul Runcu( com.Rosia) care, “adapostesc in adancul lor urme de pas

de om vechi de 40.000 de ani, bijuterii din aur si bronz ale unor conducatori de acum 5-6000 de ani(…). Acei oameni, spun cercetatorii in continuare, erau inalti, depasind 2 metri inaltime. Curiozitati intradevar! De notat despre pasarea Phoenix, care exista inca din vremea creerii universului.

Avand la indemana publicatia “Berlitz – Travel Guides, editia 1988/1989 care tocmai  Insulei Creta face reclama turistica, vorbeste despre  muntele Dikti si muntele Idi, ambi legati de istoria lui Zeus. Intr-o pestera din muntele Dikti(Dikteon cave) a fost locul de nastere a zeului. Cat se poate de clar , se arata cum “marele zeu Cronos fiind avertizat ca va fi inlaturat de un fiu al sau”, incepe sa-i devore, astfel nevasta lui Rhea se duce in Creta spre asi salva fiul!” Civilizatia Minoana era infloritoare, muntii, dealurile si sesurile Cretei erau surse de multe bogatii. Orasele Cnosos, Iraklion(Heraclea),Sitia, si altele aveau legaturi comerciale cu cele doua continente intre care se afla asezata. Palatele Minoane erau adevarate frumuseti arhitectonice, cum era palatul Phaitos si Cnosos. Mitologia  minotaurului in Creta incepe chiar din legenda regelui Minos si al nevestei sale, regina Pasiphaie, care a nascut acel monstru, jumate om, jumate bou! Minos  il pune pe arhitectul sau Daedalus sa-i construiasca acel labirint in care sa tina aceasta creatura. Se organizau lupte cu minotaurul, dar pe care nu-l putea invinge nimeni. Atunci veni Theseu, fiul regelui Atenei de care se indragosti Ariadne, fica lui Minos. Ariadne ii da lui Theseu cateva sfaturi, astfel acesta reuseste sa ucida minotaurul si sa iasa teafar din acel labirint.

 

ZEUS IA DE NEVASTA PE HERA, SORA LUI

Zeita  Hera si Zeus au avut trei copii! Pe Hephaestus zeul ferarilor,  Ares zeul razboiului, si Hebe zeita tineretii. Dar si Atena era fiica lui Zeus, insa aceasta s-a nascut direct din capul tatalui ei Zeus. Cand zeii au impartit Terra intre ei, Atena si unchiul ei Poseidon, (zeul marilor) avura neintelegeri pentru posesiunea Attica, regiune a Greciei. Atunci Zeus le-a dat, cum s-ar zice o lucrare de examen.

Atunci Poseidon a facut sa tasneasca un izvor de apa din stanca de la Acropolis. Athena a crescut imediat un pom de maslin pe roca sacra. Zeus a judecat castigatoare pe Athena, iar aceasta si-a dat numele ei si protectia orasului Athena, care s-a ridicat in jurul Acropolisului. Simbolul zeitei era cucuveaua, semnul intelepciunii.(The book of Goddess – Roni Jay) Venus era fiica zeului roman Jupiter(Zeus), si se nascuse din spuma Marii, in mitologia greaca se numea Aphrodita. Venus umbla intr-o trasura de scoica trasa de doi delfini. Pentru ca era frumoasa a fost curtata si de Vulcan zeul focului. Mai ales de Marte zeul razboiului, care a si fost tatal fiului ei Cupidon, zeul dragostei. Venus l-a salvat si pe  micul Adonis cel fara mama, zeu al vegetatiei, dandu-l Proserpinei(Persefona) sa-l ingrijeasca. Aceasta vazand cat e de frumos l-a retinut pentru ea. Venus a cerut ajutor zeilor, tatalui ei Jupiter, dar acesta decide ca jumate din an Adonis sa sa stea la Proserpina, sub pamant, iar cealalta jumate de an deasupra lumii cu Venus. Asadar, intotdeauna cand venea iarna, Adonis zeul vegetatiei se retragea in lumea de dincolo la Hades si la Proserpina! Doar in primavara se reintorcea la Venus/Afrodita!

(VA URMA)

IOAN MICLAU