~Lucian Marina: „Rusaliile şi Sf. Constantin şi Elena la românii din Serbia“

RUSALIILE LA ROMÂNII DIN SERBIA

Pogorârea Sfântului Duh sau Rusaliile sunt o importantă sărbătoare creştină care, în acord cu Sfânta Scriptură, se prăznuieşte la 50 de zile după Paşti când se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Christos.

Rusaliile se sărbătoresc în mod tradiţional şi de românii ortodocşi din Voivodina, precum şi de românii de la sud de Dunăre, din Timoc, respectiv din Serbia de Răsărit. Astfel, în Banatul sârbesc, de Rusalii, deosebit de festiv va fi la Petrovasâla, Maramorac, Deliblata, precum şi în alte sate unde Pogorârea Duhului Sfânt este hramul bisericii ortodoxe, respectiv Rusaliile sunt sărbătoarea satului.

Iar, anul acesta, de Rusalii deosebit de festiv este la Seleuş unde se marchează 200 de ani de la construirea unei noi Biserici Ortodoxe Române şi, unde, cu prilejul sărbătoririi bicentenarului, duminică, slujba de Rusalii este oficiată de episcopul românilor ortodocşi din Serbia Prea Sfiinţia Sa DANIIL, într-un sobor de preoţi din Serbia şi România.

În Timoc, duminică, 7 iunie 2009, părintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripenzis şi paroh de Malainiţa şi Remesiana oficiază slujba de Rusalii în satul Jitcoviţa din comuna Golumbăţ, prilejul cu care se dă şi un parastas, respectiv se pun coroane de flori la mormântele eroilor români din sat care şi-au pierdut viaţa în război, apărându-şi patria de cotropitori.

În această zi de sărbătoare alături de românii timoceni se vor găsi şi fraţii lor care sosesc din Voivodina, precum şi consângenii Români, Aromâni şi Valahi care sunt invitaţi să vină din Ţara-Mamă, România, dar şi din Timocul Bulgăresc, precum şi din Grecia pentru a participa la o nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor de la Jitcoviţa. La prestigioasa manifestare culturală care deja în mod tradiţional se desfăşoară sub genericul ,,Joc românesc”, organizatorii au invitat şi pe fraţii lor istromâni din Istria, Croaţia care, însă, din motive de ordin financiar, anul acesta nu au putut răspunde pozitiv la invitaţie dar, vor participa la un proxim festival al românilor din Serbia.

Organizatorii acestui Festival Internaţional care s-a transformat într-o întâlnire de suflet a românilor din Balcani, sunt asociaţia românilor timoceni – Iniţiativa Culturală Română şi Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia.

Elanul tânărului entuziast Iviţa Glişici şi experienţa promotorului cultural Lucian Marina, constituie forţa motrice a acestei acţiuni de amploare, programatice şi cu ţeluri de lungă durată bine stabilite, proiect sprijinit de Comunitatea Locală Jitcoviţa, Adunarea comunei Jitcoviţa şi Consiliul Naţional al Rumânilor din Serbia (de Răsărit), cu sediul la Bor.

Între timp, interesele meschine, de grup şi financiare au contribuit ca, în Voivodina, liderii autoproclamaţi ai românilor din Serbia să de-a dovadă de faptul că nu au învăţat lecţiile istoriei şi au permis ca maxima ,,Divide et impera” să-i dezbine din nou în două tabere, nu numai pe intelectuali ci şi pe creatori şi pe animatorii culturali care, acum, doresc să organizeze, în paralel, două festivaluri de folclor a românilor din Serbia.

La Jitcoviţa, în schimb are loc doar un Festival, devenit internaţional şi la care se organizează şi o parada a porturilor şi un colocviu ştiinţific despre folclorul românilor din Balcani căci participanţii vor fi români, aromâni şi valahi din mai multe ţări. Astfel, anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor de la Jitcoviţa vor participa mai mult de 15 ansambluri folclorice ale românilor din sudul Dunării şi în plus oaspeţii lor care sosesc de la nord de Dunăre, din Banat şi Voivodina. O revelaţie va fi grupul vocal ,,Crişana” din Torac, care şi-a reluat activitatea şi pur şi simplu încântă interpretând cântece din bătrâni, autentice şi care sunt greu de interpretat dar, pe care profesorul Doru Ursu le-a importalizat lucrând cu flăcăii pe care i-a instruit şi animat pentru acest proiect. Locuitorii satului Jitcoviţa şi a numeroaselor localităţi româneşti din împrejurime aşteaptă cu nerăbdare Festivalul pentru a vedea cum vor evolua şi oaspeţii din Oltenia, Muntenia, solista vocală Valeria Arnăutu care vine special pentru Festival de la Bucureşti, apoi ansamblul folcloric din Craiova, oaspeţii din Grecia, Bulgaria …

Totodată, în vederea păstrării obiceiurilor şi cultivării obiceiurilor Iniţiativa Culturală Română din Jitcoviţa a lansat iniţiativa ca din acest an să se organizeze şi un campionat la tradiţionalul joc românesc ,,Poarca“ (Cacica). Iar, Societatea de Limba Română care, în anii precedenţi, deja a organizat, în Voivodina, competiţia ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA“ (care a participat şi la Festivalul de la Calattis şi ,,Miss Diaspora“ de la Mangalia), acum, a convenit cu coorganizatorii de la Jitcoviţa ca, la această prestigioasa manifestare culturală să fie aleasă ,,ROMÂNCA– MISS SERBIA“, precum şi cea mai frumoasă participantă adică ,,MISS FESTIVALULUI“ (inclusiv din rândul participantelor din străinătate). Pentru Concursul Naţional ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA“ a fost asigurat şi sprijinul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad, precum şi a prestigioaselor instituţii culturale ,,LIBERTATEA“ din Panciova, Institutul Cultural Român cu sediul la Zrenianin şi Societatea (Fundaţia) de Etnografie şi Folclor a Românilor din Voivodina.

Evident, Societatea de Limba Română, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia şi de data aceasta a reuşit să întrunească forţele creatoare ale românilor din nordul şi sudul Dunării în vederea asigurării unei unităţi mai mari în cuget şi simţiri, a promovării românismului şi păstrării identităţii culturale şi naţionale.

________________

SF. CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI ROMÂNII DIN TIMOCUL SÂRBESC

Vineri, 5 iunie 2009, credincioşii Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de Răsărit au marcat la Malainiţa praznicul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis şi paroh al Mălainiţei şi Remesianei, împreună cu duhovnicii Mânăstirii Sfânta Cruce şi a Mânăstirii Bunavestire din Oradea, se face cunoscut din izvoarele Protopopiatului B.O.R. de Dacia Ripensis.

La această slujbă duhovnicească cu o semnificaţie deosebită pentru românii timoceni, a fost prezent şi Prea Sfinţitul Părinte SOFRONIE, Episcopul de Oradea, precum şi măicile-stareţe ale mânăstirilor amintite care au cântat  împreună cu măicuţele lor.

Oaspeţii din Ţara-Mamă au făcut un pelerinaj la locurile sfinte din sudul Dunării, prilej cu care au vizitat renumitele locuri arheleologice: Mediana de lângă Naissus (Niş), unde s-a născut Sfântul Împărat Constantin şi la Remesiana (fundaţia bisericii în care a slujit Sfântul Niceta).

Aci, vineri, 5 iunie 2009, pentru prima dată, după mai mult de 1500 de ani a fost cântat Te Deum într-o limbă romanică, sau mai precis în limba română.

LUCIAN MARINA