~Ion Stoica: „Dimitrie Cantemir – Domn în Moldova acum 300 de ani“

Dimitrie Cantemir (1673 – 1723),s-a născut la Silişteni, comuna Fălciu, judeţul Vaslui. A fost domn al Moldovei (1693 si 1710 – 1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric. Unul dintre cărturarii care au pus bazele limbii române. A scris în 1698,„Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea”; „Imaginea tainică a ştiinţei sacrosante” în 1700;”Istoria ieroglifică” în 1705;” Istoria Imperiului Otoman (Istoria cresterii si descresterii curtii otomane)”, în latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) în 1716; „Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor”, în 1722; „Descriptio Moldaviae”, în 1716, când trăia în Rusia, la cererea Academiei din Berlin.

DIMITRIE CANTEMIR (1693, 1710-1711) este considerat unul dintre iluştrii neamului românesc, fiind recunoscut în întreaga Europă ca un savant de talie europeană, cu orizonturi politice şi istorice largi, un scriitor şi musician deschizător de drumuri.

Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iași în 1710, având încredere în el, dar noul domn-cărturar a încheiat la Luțk în Rusia, în 2 aprilie–13 aprilie 1711, un tratat secret de alianță cu Petru cel Mare, în speranța eliberării țării de sub dominația turcă. În politica externă s-a orientat spre Rusia. În subsidiar, s-a afirmat chiar faptul că ar fi încercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, așa cum făcuse și Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi și a fost împotriva transformării țăranilor liberi în șerbi.

După numai un an de domnie (1710 – 1711), s-a alăturat lui Petru cel Mare în războiul ruso-turc și a plasat Moldova sub suzeranitate rusească. După ce au fost înfrânți de turci în Lupta de la Stănilești – ținutul Fălciu pe Prut, neputându-se întoarce în Moldova, a emigrat în Rusia, unde a rămas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I și a desfășurat o activitate științifică rodnică. Lângă Harkov i s-a acordat un întins domeniu feudal și a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.

A murit pe moșia sa Dimitrievka la Harkov în 1723 și a fost înmormântat în Rusia. Actualmente, osemintele sale se odihnesc în Biserica Trei Ierarhi din Iași. Pe lespedea de marmură ce acoperă sicriul, istoricul Nicolae Iorga a pus să se scrie: “Aici, întors din lunga şi pre greaua pribegie, înfruntată pentru libertatea ţării sale, odihneşte Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.

În pofida duratei sale şi a lipsei de consecinţe politice durabile, cea de-a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir (1710-1711) este percepută ca unul din cele mai controversate episoade ale istoriei Moldovei. Spre deosebire de alte secvenţe ale evului mediu românesc, cei interesaţi de restituirea trecutului beneficiază de surse interne, de însemnări datorate unor oameni politici direct implicaţi în evenimente. Într-o vreme în care capetele cărturarilor mai cădeau la porunca unor domnitori iliteraţi, cronicari precum Ion Neculce sau Nicolae Costin, ei înşişi membrii ai Sfatului domnesc şi susţinători ai deciziilor domnitorului, consacră acestor evenimente fragmente extinse ale cronicilor proprii, motivaţi probabil de transformările survenite în formaţia culturală a elitei româneşti prefanariote, dar în egală măsură de o mai clară conştiinţă a importanţei momentului istoric la care participau.

Exponenţii scrisului istoric românesc au rămas fideli predecesorilor, în sensul păstrării conexiunii interpretarea istorică şi actualitatea politică, începând chiar cu apariţia primelor sinteze de istorie modernă românească. Astfel, A.D.Xenopol, autorul „Istoriei Românilor din Dacia Traiană”, formulează o judecată extrem de critică în legătură cu opţiunea politică a lui Dimitrie Cantemir de a se alătura ţarului Petru I al Rusiei, în războiul împotriva turcilor. Făcând o analiză post factum a expansionismului rusesc, congruentă cu starea de spirit a românilor de la jumătatea secolului al XIX-lea, istoricul ajunge să salute înfrângerea ruşilor ca pe mijloc de salvare a românilor de la deznaţionalizare şi asimilare în universalismul guvernat de ţarul de la Sankt Petersburg. Nicolae Iorga s-a menţinut în aprecierile sale privitoare la Cantemir pe aceaşi poziţie, adăugând însă şi o solidă critică a operei ştiinţifice şi literare a domnitorului, considerată o expresie a partizanatului politic şi a unei documentaţii sumare sau tendenţioase.

Revanşa lui Dimitrie Cantemir ca percepţie istoriografică a survenit în anii 1950, în condiţiile în care paradigmele proletcultiste postulate de Roller privilegiau momentele de apropiere între români şi ruşi. Dacă pe alte planuri, această etapă istoriografică a însemnat un regres ştiinţific evident chiar şi pentru autorii marxişti, reevaluarea momentului Cantemir a fost unul din puţinele câştiguri, iar când docmatismul a făcut loc măcar în parte unor abordări ştiinţifice, exegeza medievistă şi cea literară a propus noi perspective asupra vieţii şi activităţii acestui personaj fascinant, produs al sintezei culturale între Orient şi Occident, înfiripate la începuturile Epocii Luminilor. Din acei ani dificili pentru scrisul românesc datează monografia lui P.P.Panaitescu, urmată de consideraţii asupra scrisului cantemirian datorate unor autori de talia lui Virgil Cândea şi Alexandru Duţu, care au propus încadrarea sa în curentul Umanismului sud-est European.

Perpetuarea fricii colective inhibă capacitatea de cunoaştere, iar ignoranţa alimentează la rândul ei anxietatea. Dimitrie Cantemir şi contemporanii săi nu au cunoscut meandrele acestui cerc vicios, ei aveau imperative pragmatice, iar maximizarea intereselor proprii presupunea parteneriatul cu Rusia, oricât pare acesta de detestabil pentru contemporani.

http://www.google.ro/images?hl=ro&biw=1024&bih=619&q=dimitrie%20cantemir%20domn&um=1&ie=UTF-8&source=og&sa=N&tab=wi

http://afaceriardelene.ro/aa-dimitrie-cantemir.htm

http://www.inffo.ro/Personalitati/Dimitrie_Cantemir.html

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://prdeprovincie.files.wordpress.com/2008/07/1939.jpg&imgrefurl=http://prdeprovincie.wordpress.com/200

http://www.acum.tv/articol/9453

http://www.google.ro/#q=dimitrie+cantemir+domn+1710&hl=ro&biw=1013&bih=598&prmd=o&ei=G5HATNOxCovNswal8qjgCA&start=90&sa=N&fp=db

http://www.google.ro/#hl=ro&biw=1013&bih=598&q=dimitrie+cantemir+domn+1710&aq=&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai=&fp=db7c46c4e4a9ce3f

 

 

STOICA ION-MORENI