~Ion Măldărescu în dialog cu prof univ. dr. Josif Constantin Drăgan“

Profesorul univ. dr. Josif Constantin Drăgan s-a născut la Lugoj, la 20 iunie 1917. A studiat dreptul la Universitatea din Bucureşti, iar în anul 1941 a obţinut o bursă de studii în Italia, la Universitatea din Roma, unde a cercetat şi a aprofundat domeniul ştiinţelor politice şi al economiei. În acelaşi an a pus bazele unei companii exportatoare de petrol românesc în Italia, iar în 1948, a înfiinţat compania Butan Gas, cu profil de distribuţie a gazului metan. Grupul fondat în 1948 de Iosif Constantin Drăgan a stabilit şi desfăşoară activităţi în Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Polonia, România şi Serbia. După instalarea la putere a regimului prosovietic, revenirea sa în România i-a fost interzisă pe o durată de treizeci de ani.

În anul 1967 Josif Constantin Dragan a înfiinţat în Italia şi în 1968, în Spania, „Fundaţia Europeană Drăgan”, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor, prin crearea de noi sedii şi prin activitate intens susţinută, în mai multe capitale şi oraşe europene. Sarcina prioritară a „Fundaţiei Europene Drăgan” a fost şi este aceea de răspândire şi de promovare a culturii, în diversele sale forme şi manifestări, ca factor important pentru unificarea Europei. Calitatea de fondator al Editurii Nagard, în Italia şi al Editurii Europa Nova, în Romania, i-a facilitat profesorului Josif Constantin Drăgan, punerea în practică a nobilului demers de cunoaştere şi propagare a valorilor culturale româneşti în lume, prin publicarea operelor unor prestigioşi scriitori români. De numele ilustrului prof. dr. Josif Constantin Drăgan se leagă înfiinţarea în nume propriu a unor instituţii de învăţământ private, cu profil superior şi a unor instituţii mass-media: Universitatea Europeană Drăgan, fondată în 1991 la Lugoj, un post de televiziune, postul de radio „Radio NovaFm”, revista săptămânală „Redeşteptarea” şi cotidianul local „Renaşterea Bănăţeană”. Semnătura prestigioasă a domniei sale este prezentă în peste treizeci de  volume de studii istorice, care amprentează cultura poporului român.

A finanţat construirea lângă Orşova a unei statui înalte de 40 de metri, reprezentându-l pe Decebal, cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa, replică a cunoscutului ansamblu statuar al muntelui Rushmore, simbolizând primii 150 de ani din istoria Statelor Unite ale Americii. În  anul 1990 a fondat „Liga Mareşal Ion Antonescu”, obligată să-şi schimbe denumirea în „Liga Mareşalii României”, în urma emiterii ordonanţei de urgentă nr. 31 din 2001, de către guvernul Năstase. Ca om de afaceri, s-a aflat printre cei mai bogaţi români, cu o avere acumulată prin activităţi de distribuire a produselor petroliere, imobiliare şi din  transport.

Profesorul şi omul de afaceri român Josif Constantin Drăgan a încetat din viaţă la 21 august 2009, la Palma de Mallorca, la vârsta de 91 de ani.

ION MĂLDĂRESCU ÎN DIALOG

CU

PROFESORUL UNIV. DR. JOSIF CONSTANTIN DRĂGAN

Grafica Ion Măldărescu, Agero, Stuttgart

Sub auspiciile Fundaţiei Europene Drăgan, la 31 martie 2001, a avut loc Conferinţa Naţională „Mareşal Ion Antonescu” (al cărei preşedinte de onoare este profesorul univ. dr. Josif constantin Drăgan. Printre participanţii s-au aflat personalităţi ale culturii, istorici, reprezentanţi ai cadrelor militare în rezervă şi în retragere, delegaţi ai unor asociaţii din ţară legate simbiotic de reconsiderarea Mareşalului:  prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu, comandor prof univ. Dr. Jipa Rotaru, comandor av. (r) Radu Theodoru, general de flotilă aeriană (r) Ioan Stoian, prof Victor Răzbici, general de brigadă (r) Octavian Cihodaru, dramaturgul Paul Everac şi mulţi alţii. Poate plăcut impresionat de cele rostite de mine în timpul conferinţei, profesorul a avut amabilitatea de a-mi acorda, la sfârşitul manifestării un scurt interviu. Din grabă, din neatenţie, caseta pe care a fost înregistrat interviul s-a rătăcit printre cărţile din bibliotecă şi târziu, după ani de zile am regăsit-o întâmplător. Am reuşit să transpun interviul şi în cele ce urmează, voi reda dialogul pe care l-am avut cu această importantă şi controversată personalitate. (Ion Măldărescu)

Ion Măldărescu: Stimate domnule profesor Josif Constantin Drăgan, ne aflăm la Bucureşti, unde s-au desfăşurat lucrările Conferinţei Naţionale „MAREŞAL ION ANTONESCU”. Care este, după opinia dumneavoastră,  importanţa  acestui eveniment şi care ar fi implicaţiile de perspectivă?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Momentul acesta, pe care organizatorii au reuşit să îl pregătească, aş spune în condiţii foarte bune, ar trebui să reprezinte revirimentul în ceea ce priveşte neamul românesc şi atitudinea pe care va trebui să o adopte faţă de una dintre cele mai mari personalităţi ale vieţii militare, interne dar şi internaţionale ale unei perioade extrem de dificile din secolul trecut. Este vorba de mareşalul Ion Antonescu. Prin întreaga sa viaţă şi carieră a fost unul dintre puţinii care s-au pus cu totul în slujba neamului şi în slujba ţării, şi-a dedicat, aşa cum se ştie, viaţa reîntregirii naţionale şi aş îndrăzni să fac o divagaţie, cu atât mai mult se impun astfel de acţiuni cum este cea de astăzi, căreia îi vor mai urma şi altele. Aşa cum am propus în planul de acţiuni viitoare, ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra studierii adevărului cu privire la viaţa şi opera mareşalului, pentru că spuneam, chiar în cazul unor specialişti şi istorici se regăseşte tendinţa de a minimaliza rolul atât în ceea ce priveşte conducătorul ţării pe durata celor patru ani de istorie a românilor, ani de război, cât şi calitatea de conducător de facto al armatei române, pe fronturile Estului, pentru reîntregirea naţională. Pentru aceasta, ceea ce s-a întâmplat astăzi, aici, reprezintă doar începutul.

Ion Măldărescu: Ce apreciaţi că trebuie întreprins în această privinţă şi cum vedeţi modalităţile pentru împlinirea acestui deziderat?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Este nevoie să angrenăm toate forţele disponibile şi mai ales cele înzestrate cu capacitatea de a readuce personalitatea Mareşalului în atenţia neamului românesc şi de a-l reaşeza acolo unde îi este locul, adică între martirii-eroi ai neamului acestui popor.

Ion Măldărescu: Au existat timide încercări de deschidere a acţiunii unui recurs în anulare a simulacrului de proces regizat în urmă cu cincizeci şi cinci de ani, mă refer la mascarada derulată sub firma acelui nefericit Tribunal al Poporului, care a aruncat după gratii şi a asasinat politic nu numai întreaga elită a Armatei Române ci şi a intelectualităţii româneşti a acelor ani de restrişte. Vă adresez o întrebare qvasiretorică: există o şansă reală de rejudecare, mai potrivit spus, o judecare dreaptă a Mareşalului şi a regimului a cărui conducător a fost?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Am avut curajul să spun, constatând pe baza studiului şi a cercetărilor, că Mareşalul nu are nevoie de reabilitare. Mareşalul este atât de mare prin tot ce a făcut pentru această ţară, încât prin opera sa, el şi-a câştigat locul în istoria neamului. Dacă vă aduceţi aminte, chiar la proces a spus: „Istoria mă va judeca!” Întradevăr, abia acum a venit momentul, pentru că vreme de o jumătate de secol nu am putut vorbi, nu am putut dechide măcar acest subiect. Nu întâmplător se impunea o anumită „linie” comandată de la Moscova şi aplicată aici de un pseudoistoric, un anume Roller, astfel încât era imposibilă o discuţie ştiinţifică despre mareşalul Ion Antonescu.

Ion Măldărescu: Ce se întâmplă astăzi?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Vreau să spun că în ultimii ani, chiar dacă lucrurile nu au avansat  mult în direcţia cunoaşterii şi a popularizării operei Mareşalului – când spun operă mă refer la activitatea sa diplomatică şi militară – vreau să vă spun că la ora aceasta avem la dispoziţie peste şaizeci de lucrări foarte interesante majoritatea abordând pe bază de documente primare, adevărul despre Mareşalul Ion Antonescu. Desigur, sunt şi pseudoistorici care încearcă să cânte în struna celor care nu doresc să ne aflăm în Europa şi în lume, care încearcă să ne anuleze perioade mari ale istoriei şi pe eroii neamului, aşa cum a fost Mareşalul. Cred că un proces, este vorba de procesul moral, în anul 2000 s-a desfăşurat un astfel de proces la Timişoara, şi fără dicuţie Mareşalul a fost declarat complet nevinovat. Iată o dovadă a discreditării simulacrului de proces supranumit atunci „Procesul marii trădări naţionale”

Ion Măldărescu: Stimate domnule profesor, revenind în actualitate, în anul 1993 aţi demarat lucrările pe un şantier sui generis. Pe malul Dunării, la Cazane, sculptorii-alpinişti prelucrează muntele-monument, numit deja „Decebalus Rex-Drăgan Fecit”, un fel de replică europeană, afirm eu, a Muntelui Rushmore din Dakota de Sud, reprezentând busturile preşedinţilor americani: Jefferson, T. Roosevelt şi Lincoln, sculptate în granit. Capul lui Decebal este cu opt metri mai inalt decat statuia Mântuitorului din Rio de Janeiro şi are cu doar şase metri mai puţin decât Statuia Libertăţii. Cum comentaţi?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Monumentul lui Decebal Rex este unic datorită mărimii sale: 43 de metri înălţime şi 25 metri lăţime. Bustul lui Decebal, sculptat în munte, se ridică într-o zonă pe raza comunei Dubova, lânga Orşova, judetul Mehedinţi. Aici în golful Mraconia un ţinut izolat de lume, se ridică cea mai înaltă sculptura din Europa la care se poate ajunge doar cu barca. O mâna de oameni se străduiesc să ducă la bun sfârşit o lupta crâncenă cu timpul, cu piatra, cu viperele şi cu natura ostilă, eforturi care merită tot respectul. Pe malul sârbesc al Dunării, tronează de două mii de ani vestita Tabula Traiana, monument care aminteşte de marşul trupelor imperiale romane spre Dacia. În urma cercetărilor de decenii am ajuns la convingerea că „flacăra” civilizaţiei europene a început pe teritoriul antic al Românie de astăzi. Am scris despre acest subiect  în volumele „Noi, tracii” şi „Mileniul imperial al Daciei”. Din Dacia veche se trag izvoarele civilizaţiilor ajunse apoi în: Sumeria, Egipt, Turcia şi Grecia, în nordul Europei, în Scandinavia iar la vest, în regiunile vechi din Germania şi Britania. Studiile mele au fost coroborate cu cele ale principalelor instituţii universitare din lume. Ele descriu tracii ca succesori legitimi ai marelui imperiu pelasgic de la care s-au tras originile, nu numai ale geto-dacilor, dar şi ale troienilor, ale etruscilor, ale hitiţilor şi ale macedonenilor. Trebuie demonstrată lumii întregi întâietatea românilor în formarea culturii europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită prin componenta ei traco-dacică. Regele Decebal, a ales să-şi ia viaţa, decât să se predea împăratului roman şi merită toată cinstea şi respectul urmaşilor în această ţară. Împăratul Traian însuşi a recunoscut vitejia şi demnitatea regelui dac, ridicând Columna lui Traian, la Roma pentru a aminti bătăliile sângeroase purtate împotriva lui. Decebal Rex este o santinelă la hotarul ţării, un reper al memoriei noastre istorice.

Ion Măldărescu: Da, acest monument al dacilor şi al românilor deopotrivă se înalţă astăzi datorită generozităţii marelui istoric şi patriot român, pe numele său Josif Constantin Drăgan. Colateral cu evenimentul care tocmai s-a consumat, Conferinţa Naţională a Fundaţiei „Mareşal Ion Antonescu”, care ar fi ecourile ei în viaţa cotidiană românească?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Conferinţă la nivel naţional la care am participat aici, la Bucureşti, scoate în evidenţă, o dată în plus faptul că mareşalul Ion Antonescu a fost un adevărat conducător al ţării. Evenimentul face parte din demersurile pe care Fundaţia Europeană Drăgan le-a întreprins de-a lungul vremii, pentru promovarea valorilor neamului românesc. În urmă cu cincisprezece ani, deşi s-au făcut presiuni pentru ca cele patru volume „Mareşalul Ion Antonescu şi războaiele de reîntregire” să nu fie editate, fiind în străinătate, nimeni nu m-a putut împiedica să le tipăresc. O sută treizeci şi cinci de exemplare au fost distribuite în ţară, căpeteniilor de atunci, inclusiv preşedintelui Ceauşescu. Urmarea a fost că s-au declanşat noi studii de cercetare în privinţa documentării şi a afirmării personalităţii mareşalului, altfel decât până atunci. Fundaţia Europeană Drăgan se preocupă de confecţionarea în Italia, a unor simboluri (portrete, busturi), pentru reprezentarea sintetică a istoriei noastre, din care face parte şi mareşalul Ion Antonescu. Primul bust a fost inaugurat şi dezvelit la Slobozia, unde am fost prezent; probabil prin luna iulie a acestui an, bustul mareşalului va fi instalat pe soclul din curtea interioară a Bisericii Sf. Constantin şi Elena din Bucureşti, biserică ctitorită de mareşal.

Ion Măldărescu: Cum apreciaţi educaţia şi comportamentul actual al tineretului, în condiţiile libertăţilor  postdecembriste, nu întotdeauna corect interpretate?

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: În spiritul educaţiei, realitatea mă obligă să reamintesc de editarea, tot în Italia, în anii 80, sub auspiciile Fundaţiei Europene Drăgan, a volumului „Istoria Literaturii Române” a lui George Călinescu, adus în ţară şi distribuit cititorilor români, în speţă profesorilor de Limba şi literatura română. Ceea ce doresc să subliniez este că astăzi  lipseşte educaţia, educaţia istoriei în şcoli. Fapt revoltător şi extrem de dăunător, Ministerul Educaţiei şi Învăţămânului a aprobat tipărirea şi introducerea în şcoli a unor manuale alternative care îşi bat joc de istoria românilor. Cu regret susţin că statul român nu este suficient preocupat de educaţia tineretului, acesta fiind lăsat deseori la voia întâmplării. Încadrarea în tradiţiile neamului se face prin educaţia valorilor culturale, istorice şi economice, prin cultivarea datoriei pentru muncă şi conştientizarea de a fi util societăţii.

Ion Măldărescu: În sprijinul afirmaţiei, o bună cunoştinţă a Domniei Voastre, profesorul dr. Şerban C. Andronescu din S.U.A. a demarat un protest semnat de numeroase personalităţi, împotriva acestor practici distructive, şi mă refer în speţă la bine cunoscutul manual apărut la editura „Sigma” în anul 1999.  Nu înainte de a vă mulţumi pentru deosebita amabilitate şi pentru timpul acordat, v-aş fi recunoscător, domnule profesor, dacă acum la finalul dialogului nostru, veţi avea amabilitatea de a adresa un mesaj celor care vor asculta sau citi cele relatate.

Prof. dr. Josif Constantin Drăgan: Adresez salutul meu tuturor românilor care dau dovada şi trec proba românismului, a iubirii de ţară şi de neam, ceea ce ne onorează şi ne păstrează demnitatea. Putem fi Români într-o Europă liberă. Sper într-o Românie care să progreseze pe principii sănătoase.

EPILOG GROTESC:

La cinci ani după realizarea acestui interviu, Televiziunea Română s-a adresat telespectatorilor, solicitându-le votul pentru ingrata misiune de a-i desemna pe primii zece „Cei mai mari români” ai tuturor timpurilor. Aşa cum era de aşteptat, în pofida tuturor încercărilor anumitor cercuri şi persoane, de a şterge din memoria românilor numele mareşalului Ion Antonescu şi revoltaţi de „pledoaria” execrabilă a „apărătorului” (ajuns conjunctural ministru de externe – campion al gafelor), similară cu cea a avocatului „apărării” din mascarada procesuală a Ceauşeştilor, Mareşalul figurează printre „cei zece”. Neconstituţionala Ordonanţă „de urgenţă” nr. 31 a dispus ca numele tuturor străzilor care purtau numele mareşalului să fie redenumite şi toate busturile sale demolate; din excesul de zel al unor slugi preaplecate, acestea au fost deteriorate, aruncate sau supuse intemperiilor şi distrugerii. Gândul mă poartă la poziţia demnă a conducătorilor Ungariei care au repatriat şi au reînhumat, cu onoruri de stat, resturile lumeşti ale lui Miklos Horthy, regentul ţării vecine în perioada celui de-al doilea război mondial. Nimeni nu a protestat. Recent, pe drumurile ţării, din loc în loc, poate fi citită inscripţia „ilegală”  MAREŞALUL ION ANTONESCU, EROU NAŢIONAL. Riscul pedepsei cu închisoarea nu îi împiedică pe români să îşi exercită dreptul la opinie, chiar dacă ea nu este pe placul oficialităţilor postdecembriste şi a unor cercuri ostile din afara ţării. Memoria nu poate fi anihilată şi o lege strâmbă nu poate constitui o barieră în calea adevărului istoric.

A consemnat,

ION MĂLDĂRESCU, Agero