~Nicolae Nicoara Horia: „Arieşul“

„Unicul Dor al vieţii mele…”

Mă strigă Râul, Iancu încă-i viu!

Eu nu mai am răbdare, gândul arde,

Aşa fierbinte trebuie să-l scriu-

Trezeşte-te din amorţire barde!

Prin Munţii tăi de-Acasă vântul geme,

Frunza doare-n mugurii ce sunt,

Şi ARIEŞUL murmură de-o vreme

Un Cântec tulburat peste pământ…

Am fost acolo şi mi-a dat de veste

La Albac, sub coasta unui Deal,

Că în Ardeal se scrie o poveste

Despre un călăreţ fără  de cal…

N-am înţeles atunci prea bine spusa

Când m-a atins cu valul lui de foc

În ceasul de la Sarmisegetusa

Se-oprinse timpul dacilor în loc…

…………………………………………………

Se-aude Arieşul cum coboară

Doinit prin versul meu din dor în Dor,

Nicicând el  nu se va muta din Ţară,

De la vărsare până la izvor…

13/14 Martie 2010.

NICOLAE NICOARĂ HORIA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s