~Ion Stoica: „Pârvu Pârvescu „Mutu“ – Un pictor la poarta Cantacuzinilor“

Filipeştii de Pădure. Un drum de câmpie şi o biserică ce încă mai păstrează rafinamentul, valoarea şi talentul pictorului Pârvu Pârvescu „Mutu”. Adorat de familia Cantacuzinilor, „zu­gravul” şi-a lăsat amprenta în marile ctitorii ale domnitorilor. Toţi cei care văd turla bisericii de la Filipeştii de Pădure se întreabă dacă nu cumva este o ctitorie domnească. Mai mult, pictura în frescă din interiorul lăcaşului de cult i-a atribuit titlul de „Voroneţul sud-estului Munteniei”.
Biserica a  fost zidită în anul 1688 de către Bălaşa Matei Cantacuzino şi fiul său Toma Cantacuzino.Aşa ne documentează şi pisania – inscripţia bisericii – aşezată deasupra uşii, scrisă în piatră, cu litere slavone, în limba veche românească. În timpul celor aproape 300 de ani de existenţă, biserica a suferit schimbări esenţiale, însă şi-a păstrat foarte mult din arhitectură.

MONUMENT DE ARTĂ VECHE

Biserica este zidită din cărămidă subţire, lungă şi rezistentă. Era un mod mai special de prelucrare şi se pare că este arsă pe undeva. Are ceva în compoziţie care a întreţinut-o, nişte plante se crede… În ceea ce priveşte construcţia, aceasta are formă de cruce, cu o singură turlă deasupra naosului, având în exterior înălţimea de 20 de metri, lungimea de 27 de metri, cu pridvorul şi lăţimea de 11 metri. Exteriorul este înfrumuseţat cu două rânduri de arcade. În întregime este tencuit şi spoit.Pictura Bisericii Sfinţii Trei Ierarhi a fost restaurată de pictorul Chiriac Ion. Începând din 2005, biserica a fost inclusă în seria celor peste 100 de monumente prahovene. Este declarată monument istoric şi de artă veche bisericească.
Cel care a realizat pictura este Pârvu Pârvescu, supranumit „Mutu”, unul dintre cei mai importanţi pictori din istoria artei româneşti. Porecla i-a fost atribuită de membrii familiei Cantacuzino în urma lungilor perioade de tăcere pe care şi le impunea atunci când picta.Portretul lui Pârvu Mutu se află pe peretele scării spre clopotniţă, cu inscripţia în litere slavone: Pârvu Mutu zugrav şi grupul de ucenici cu care a lucrat: Marin, Andrei, Pârvu, Stan, Neagoe, Niculai. De asemenea, toate icoanele ce împodobesc  Catapeteasma se atribuie tot lui Pârvu Mutu. Toată lucrarea de pictură a fost terminată în anul 1692, fapt care se deduce şi din inscripţia scrisă în litere slavone deasupra uşii în interiorul bisericii: „Pârvu Mutu zugrav vel leat 7200 (1692)”.
Pârvu Mutu a păstrat stilul bizantin. Puţin se observă influenţa  apuseană la structură, la privire care pare foarte reală, exprimă pietate, statornicie, curaj. Făcea ce mulţi nu reuşeau să realizeze: priviri, culori, chipuri. Culorile pe care le folosea au o anume nuanţă, sunt atât de bine definite pe marginea persona­jelor. La fiecare încadrament al icoanelor sunt alte ornamente, nu e nimic simetri.
STAROSTELE BRESLEI PICTORILOR
Pe peretele dinspre nord al pronaosului se află tabloul votiv al familiei domneşti şi boiereşti a Cantacuzinilor. Descendente din familia imperială a Cantacuzinilor, care a dat împăraţi pe tronul Bizanţului, personajele reprezentate în această compoziţie au o înaltă conştiinţă aristocratică şi dinastică. În medalioanele de pe registrul superior sunt portretele unor sfinţi. Tot în pronaos se mai găseşte tabloul marelui spătar (gladifer, comandant militar subordonat direct domnitorului) Mihai Cantacuzino cu soţia sa şi copiii.

El a fost ctitorul mănăstirii Sinaia, al bisericii şi spitalului Colţea din Bucureşti, precum şi al bisericilor Adormirea Maicii Domnului – Râmnicu Sărat, Fundenii Doamnei, Zlătari, Slănic şi Turbaţi-Ilfov.Celelalte picturi prezintă foarte multe scene Biblice. Era talentat, un mare cunoscător al Teologiei, al omenirii. O parte din viaţă şi-a petrecut-o la Mănăstirea Mărgineni, dispărută între timp, unde a tradus multe cărţi. Era foarte citit, ştia greaca, ita­liana. Se bănuieşte că Pârvu Mutu ar fi fost şi la Muntele Athos, însă nu se ştie sigur. Sfârşitul vieţii l-a petrecut la Mănăstirea Roboaia, din Argeş, alături de fiul său mai mic. Între timp, devenise călugăr… Potrivit documentelor, a murit în anul 1735 şi a fost înmormântat la Roboaia.

O altă capodoperă a lui Pârvu Mutu sălăşuieşte în interiorul Bisericii de la Aninoasa-Muscel. Lăcaşul a fost pictat pe când zugravul era foarte tânăr. Mai mult, documentele susţin că aceasta a fost chiar prima lui pictură după ce s-a întors de la studii. În urma operei de artă de la Aninoasa, Pârvu Mutu a devenit pictor de curte al Cantacuzinilor.

Un portretist de valoare
Marele pictor Pârvu Mutu s-a născut la Câmpulung Muscel  la 12 octombrie 1657, în mahalaua Vişoi. Tatăl său era descendent dintr-o străveche familie de preoţi  care dăduse, însă, şi numeroşi neguţători şi dregători domneşti, dar şi un mare ierarh, pe Ignatie, Episcop al Râmnicului – Noul Severin, apoi Mitropolit al Ţării Româneşti (1653-1655), pe timpul domnitorului Matei Basarab.Familia în care a crescut a fost un mediu favorizant pentru dezvoltarea sa artistică. Şi-a însuşit arta desenului şi a culorilor la şcoala de zugravi din localitate care funcţiona sub autoritatea Mănăs­tirii Domneşti „Negru Vodă”. Ulterior, a plecat în Moldova unde a intrat în contact cu marile ansambluri de pictură murală. S-a afirmat sub protecţia a două mari familii boiereşti: Văldeştii şi Cantacuzinii. Prin intermediul lor a avut şansa să realizeze picturile din interiorul bisericilor Aninoasa, Negru-Vodă, Cotroceni, Mărgineni, Filipeştii de Pădure, Colţea, Sinaia. Echilibrat şi calm, Pârvu Mutu a fost mai presus de toate un mare portretist.

http://www.jurnalul.ro/stire-special/credinta-postul-sfintelor-pasti-sase-saptamani-de-asceza-145387

http://www.google.ro/images?um=1&hl=ro&biw=1024&bih=578&tbs=isch%3A1&sa=1&q=filipestii+de+

http://www.flickr.com/photos/norida/2429396982/

http://www.google.ro/images?um=1&hl=ro&biw=1024&bih=578&tbs=isch:1&aq=f&aqi=&oq=&gs_rfai=&q=parvu%20mutu

STOICA ION -MORENI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s