~Ion Stoica: „Capitalele românilor“

În ţările române în Evul Mediu şi chiar la începutul epocii moderne se întâlneşte un sistem de reşedinţe domneşti din care,ulterior , au luat naştere capitalele acestora şi în cele din urmă,după unirile din 1859 şi 1918,capitala unică a României.

ŢARA ROMÂNEASCĂ

CÂMPULUNG

Localitatea este atestată documentar din  anul 1300 dar ea exista înainte de această  dată.

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statului independent Ţara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului. Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru ( 1352-1364 ), fiul marelui Basarab, mută capitala ţării la Curtea de Argeş.

Din Câmpulung provine unul dintre cele dintâi documente în limba română – scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului (1521).

La Câmpulung există : Ansamblul Negru Vodă” care cuprinde şi o Biserică ce în naos se vede cea mai veche piatră de mormânt a unui domnitor păstrată în ţara noastră , cea a voevodului Nicolae Alexandru (1361).

CURTEA DE ARGEŞ

Atestat documentar în 1330 ,oraşul a fost , din ultimii ani ai lui Basarab I (1310-1352) până în timpul lui Mihail I (1418-1420),reşedinţă domnească.Sub domnia lui Nicolae Alexandru ,aici a fost stabilit sediul Mitropoliei Ţării Româneşti (1359).

Biserica episcopială  (1512-1517) ridicată de Neagoe Basarab ,monument fastuos cu o bogată şi variată decoraţie exterioară ,îşi câştigă o popularitate excepţională  datorită  legendei  meşterului Manole.

În pronaos se află mai multe mormînte,cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumaţi (1529),care îl înfaţişează pe viteazul domnitor călare şi cu sceptrul în mână.Tot aici îşi doarme somnul de veci primul rege al României ,Carol I,şi regele sub sceptrul căruia românii au realizat Marea Unire ,Ferdinand.

ŢARA ROMÂNEASCĂ(II)

TÂRGOVIŞTE

Amintită ca a doua capitală a Ţarii Româneşti în 1396,Târgoviştea a scris pagini importante în istoria românilor.După 1459 ,când s-a construit curtea domnească de la Bucureşti ,unii domnitori au preferat oraşul de pe Dâmboviţa ,iar alţii Târgoviştea.

Oraşul de pe Ialomiţa a fost capitala ţării până la mijlocul sec.al XVII-lea,când 33 de domnitori şi-au avut reşedinţa aici, cunoscând o ultimă perioadă de strălucire  în timpul domniei lui C.Brâncoveanu (1688-1714) ,după care a decăzut ,fiind abandonată de domnitorii fanarioţi.

Bucureştii au câştigat disputa cu Târgoviştea,fiind acceptată de turci datorită apropierii de noul imperiu şi poziţiei geografice,mult mai favorabilă strategiei otomane de la Constantinopol.

Complexul muzeal Curtea domnească cuprinde vestigii ale reşedinţei voevodale din timpul lui Mircea cel Bătrân,turnul de pază ,renumitul turn al Chindiei din timpul lui Vlad Ţepeş,Biserica domnească a lui Petru Cercel,mânăstirea Dealul (1499-1501),ctitorită de Radu cel Mare ,prototip al arhitecturii munteneşti,unde se află capul marelui voievod Mihai Viteazul şi multe,multe alte monumente şi mărturii ale trecutului .

În fapt ,întreg oraşul şi împrejurimile reprezintă un adevărat muzeu care atrage în permanenţă turiştii,mult mai puţini decât impune o asemenea valoare istorică.

BUCUREŞTI

La 20 sept.1459 ,când este amintit pentru prima oară într-un document ,Bucureştiul era deja oraş.În această perioadă ,Vlad Ţepeş (1456-1462) a reconstruit Curtea domnească cu aspect de cetaţuia de pe malurile Dâmboviţei,unde şi-a mutat foarte probabil reşedinţa.

În prima jumătate a sec. XVI-lea ,domnitorii se mută din nou la Târgovişte ,revenind la Bucureşti ,în a doua parte a acelui secol ,după ce Mircea Ciobanul a reconstruit Curtea Domnească.Ocupat temporar de turci în 1595 oraşul a avut mult de suferit ,curtea domnească fiind arsă şi capitala mutată din nou la Târgovişte până în 1626.

O perioadă de mare înflorire s-a înregistrat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) care a refăcut palatul voevodal şi a modernizat oraşul.

Din acest moment ,Bucureştiul rămâne capitala Ţării Româneşti şi capitala speranţelor tuturor românilor.După înfrăptuirea Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859,Bucureştiul a devenit capitala statului român (1862) şi martorul tuturor evenimentelor ,ce a însemnat existenţa noului stat apărut pe harta lumii-România.

MOLDOVA(I)

Baia exista ca aşezare medievală închegată încă din jurul anului 1200, sau din prima jumătate a veacului al XIII-lea. Astăzi, comuna Baia, aflata la 8 kilometri de Fălticeni, face parte din judeţul Suceava. Aici s-a aflat unul din cele mai vechi oraşe din Moldova, probabil cea mai veche reşedinţă domnească a ţării. De la Baia, reşedinţa ţării se crede că s-a mutat temporar la Siret, apoi la Suceava.

Oraş în nordul ţării ,în frumoasa Bucovină este atestat documentar din 1340.Biserca Sf.Treime , atribuită de tradiţie lui Sas Voevod (1354-1358) şi de specialişti lui Petru Muşat (1374-1391), este o mânăstire, mărturire a faptului că reşedinţa domnească a Moldovei în sec.al XIV-lea a fost în târgul Siretului.

RĂDĂUŢI

Începând din 1359, venind vremuri mai liniştite, voievodul Bogdan I a început înfrumuseţarea capitalei sale, Rădăuţi În locul unei bisericuţe de lemn, el a clădit Biserica Domnească (Bogdana) cu prispă mitropolitană în interiorul altarului.

Biserica Sfântului Nicolae (Bogdana), din orasul Rădauţi, este cel mai vechi monument din zid păstrat în Bucovina. A fost construită pe locul unui locaş din lemn, în jurul anilor 1360, probabil de Bogdan I, primul voievod de sine stătător al statului independent Moldova, şi rămâne ceea ce fost – mesaj de epocă al ortodoxismului în această parte de ţară.

În biserica mănăstirii Bogdana  sunt înmormântaţi domnitorii Moldovei şi membrii familiilor domnitoare până în timpul lui Alexandru cel Bun. În naos se află 7 morminte. Primul, în colţul sud-estic este al lui Bogdan I. Pe aceeaşi latură este înmormântat Laţcu Voievod, lângă peretele nordic sunt 4 morminte ale lui Stefan I, Roman I, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun.

SUCEAVA

Arheologii au constatat că în sec. Al XII-lea al-XIII-lea pe teritoriul Sucevei existau locuinţe răspândite pe o arie întinsă ,care avea să se restrângă în sec. al XIV-lea ,când aşezarea a fost înconjurată cu un şanţ de apărare.

Începând din a doua jumătate a sec. al XIV-lea (sub domnia lui Petru Muşat) şi până la mijlocul sec al XVI-lea Suceava a fost capitală Moldovei.

Ea a cunoscut o deosebită strălucire în vremea domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504) când se construiesc mai multe monumente şi se reface cetatea.

În anul 1600 ,cetatea Sucevei ,care a rezistat  tuturor atacurilor,îşi deschide porţile în faţă oştilor lui Mihai Viteazul,moment semnificativ în acţiunea de unire a marelui voevod.

IAŞI

Între 1415 şi 1434 la Iaşi exista o curte domnească în condiţiile în care domnia avea până în sec.al XV-lea un interesant sistem de conducere a statului prin deplasări periodice la diverse curţi din ţară.În acest sens pot fi catalogate ca reprezentative şi capitalele de la Rădăuţi ,Hârlău,Baia,Bacău,Cotnari ,etc.

Din sec.al XVI-lea  domnia stabileşte definitiv capitala la Iaşi(1564).Încă din sec.al XVII-lea Iaşiul a fost un mare centru de cultură:tipografii,şcoli superioare,grupări,cultural-literare ca celebra ”Junimea”,etc.

La 5 ianuarie 1859 Iaşii au pus bazele  Unirii Principatelor şi realizării statului naţional prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.

Este momentul (1862) când Iaşul,dând dovadă de mare deschidere ,acceptă cedarea titlului de capitală Bucureştiului ,rămânând oraşul marilor Eminescu,Iorga,Maiorescu şi a atâtor alte mari personalităţi din istoria românilor.

HÂRLĂU

Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Muşat îşi stabileşte curtea aici. În evul mediu aici a funcţionat o curte domnească, în care Ştefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută şi azi.

În acelasi oraş se găseşte biserica „Sfântul Dumitru/Dimitrie” ridicată de domnitorul Petru Rareş. La un moment dat localitatea a îndeplinit statutul de capitală a Moldovei când, datorită incendiului care a ars Curtea Domnească din Iaşi, domnitorul şi Sfatul Ţării s-au mutat pentru o scurtă perioadă la Curţile Domneşti de aici(1624-1626).

Bibliografie:

Razachevici Constantin,”Enciclopedia de istorie a României”,vol.II,Editura “Meronia”,Bucureşti,2003

http://images.google.ro/images?hl=ro&q=iasi&oq=husi&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi

http://images.google.ro/images?um=1&hl=ro&tbs=isch%3A1&sa=1&q=suceava&btnG=C%C4%83uta%C5%A3i&aq=f&oq=&start=0

http://images.google.ro/images?um=1&hl=ro&tbs=isch%3A1&sa=1&q=bucuresti&btnG=C%C4%83uta%C5%A3i&aq=f&oq=&start=0

http://images.google.ro/images?um=1&hl=ro&tbs=isch%3A1&sa=1&q=targoviste&btnG=C%C4%83uta%C5%A3i&aq=f&oq=&start=0

PICU URSEIANU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s